PSOrvia

Învață · PSOrvia Player

Auzi imaginea stereo

Asculți aceeași piesă în mono, lată, prea lată și cu o eroare de fază și afli ce arată vederea stereo și de ce contează compatibilitatea mono.

Dificultate
mediu
Durată
circa 10 minute
Ai nevoie de
PSOrvia Player

Exemplul sonor de la final

Așa sună ultima stare. Mai jos poți descărca fișierul fără pierderi.

Exemplul sonor de la final

0:00

Tastatură: Spațiu redă sau pune pe pauză, tastele săgeți sar 5 secunde, Home și End merg la început și la sfârșit.

Fără pierderi (FLAC)

În stereo, fiecare ureche primește un canal separat. Dacă ambele canale sunt la fel, este mono; cu cât sunt mai diferite, cu atât sunetul pare mai lat. Corelația măsoară asta: +1 înseamnă canale identice, 0 independente și −1 în opoziție. Vederea „Stereo” arată imaginea stereo ca un nor de puncte și indică corelația. Aici asculți aceeași piesă în cinci stări; toate au aproximativ același volum, ca doar imaginea stereo să facă diferența. În player, forma de vizualizare „Dâră luminoasă” arată imaginea stereo ca o rază luminoasă: mono stă în ea drept.

Căștile sunt ideale, pentru că fiecare ureche primește exact un canal. Toate exemplele sonore au aproximativ același volum.

Pentru comparație

Starea inițială: mono

0:00

Tastatură: Spațiu redă sau pune pe pauză, tastele săgeți sar 5 secunde, Home și End merg la început și la sfârșit.

  1. Pas 1: De la mono la stereo

    Starea inițială este muzica în mono: ambele canale sunt la fel, norul de puncte este o linie verticală, corelația este 1. La primul pas apare o adevărată imagine stereo: instrumentele stau în locuri diferite, iar norul se lărgește. Corelația scade clar sub 1. Deschide în player o piesă pe „Se redă acum” și apasă V: forma „Dâră luminoasă” îți arată imaginea stereo a piesei tale.

    În player
    Deschide vizualizarea (tastă)V

    Exemplu sonor

    Sunetul a devenit larg. Pianul și clopoțeii stau în locuri diferite, basul rămâne în centru.

    Vederea „Stereo” arată norul de puncte de dinainte și de după, cu corelația. Cu reglajul de fundal treci sunetul fără trepte de la mono la stereo.

    Pas 1: De la mono la stereo

    0:00

    Tastatură: Spațiu redă sau pune pe pauză, tastele săgeți sar 5 secunde, Home și End merg la început și la sfârșit.

    Vizualizarea Dâră de lumină pe tot ecranul în player, o rază albastră din puncte fine ca imagine stereo
    Forma „Dâră de lumină” arată imaginea stereo a piesei ca o rază luminoasă cu persistență.
  2. Pas 2: Prea lat: centrul rămâne gol

    Dacă partea laterală devine prea puternică, corelația scade sub 0. În căști pare spectaculos, dar în centru lipsește ceva: sunetul pare să vină din afară, și nimic nu stă în față. Pe o boxă sau pe un telefon care amestecă ambele canale, partea laterală se pierde; ce rămâne este clar mai încet.

    Exemplu sonor

    Foarte lat, aproape fără centru. Instrumentele par să cânte în stânga și în dreapta ta, doar basul ține centrul.

    În vederea „Stereo”, norul devine mai lat decât înalt, corelația este negativă. „Cortină” așază spectrogramele de dinainte și de după unul lângă altul.

    Pas 2: Prea lat: centrul rămâne gol

    0:00

    Tastatură: Spațiu redă sau pune pe pauză, tastele săgeți sar 5 secunde, Home și End merg la început și la sfârșit.

    Vizualizarea Dâră de lumină pe tot ecranul în player la o imagine stereo prea lată
    Aceeași formă la versiunea prea lată.
  3. Pas 3: Eroare de fază: un canal are polaritatea inversată

    O eroare clasică: un canal este răsturnat (polaritate inversată), de exemplu pentru că o boxă este conectată greșit. Cele două canale vibrează atunci unul împotriva celuilalt. În căști sună neclar, fără un centru ferm. Dacă un aparat amestecă ambele canale în mono, părțile identice se anulează: mai ales basul și tot ce stă în centru aproape dispare.

    Exemplu sonor

    Sunetul nu are sprijin în centru, basul abia se poate prinde. Auzi că ceva nu e în regulă, chiar dacă nu poți spune ce.

    În vederea „Stereo”, norul de puncte se răstoarnă; corelația este clar negativă. „Diferență” arată cât bas dispare.

    Pas 3: Eroare de fază: un canal are polaritatea inversată

    0:00

    Tastatură: Spațiu redă sau pune pe pauză, tastele săgeți sar 5 secunde, Home și End merg la început și la sfârșit.

    Vizualizarea Dâră de lumină pe tot ecranul în player la un canal cu polaritate inversată
    Aceeași formă la versiunea cu polaritate inversată.
  4. Pas 4: Crossfeed: mai puțină asprime în căști

    La boxe, fiecare ureche aude ambele canale, pe cel îndepărtat puțin întârziat și mai înăbușit. Căștile despart asta; instrumentele puse tare în stânga și în dreapta par atunci nefiresc separate. Crossfeed-ul pentru căști al playerului amestecă o copie întârziată și filtrată trece-jos a fiecărui canal sub celălalt. Îl pornești în setări, la „Ieșire”. Exemplul audio arată un efect asemănător la piesa lată din pasul 1.

    În player
    Setări › Ieșire › Crossfeed pentru căștian

    Exemplu sonor

    Piesa lată sună mai închegat și mai în fața ta, instrumentele se apropie.

    În vederea „Stereo”, norul se îngustează din nou, corelația crește. În „Spectru”, zona de bas crește ușor, pentru că părțile grave identice se adună în centru.

    Pas 4: Crossfeed: mai puțină asprime în căști

    0:00

    Tastatură: Spațiu redă sau pune pe pauză, tastele săgeți sar 5 secunde, Home și End merg la început și la sfârșit.

    Setările playerului, pagina Ieșire, cu comutatorul Crossfeed pentru căști
    Setări › Ieșire în player cu comutatorul „Crossfeed pentru căști”.

Test de ascultare

Auzi ce pas se ascunde în spate? Ascultă cele trei sunete și alege-l pe cel care corespunde pasului indicat. Cel mai bine cu căști. Nimic din toate acestea nu se salvează.

1. Ce sunet rezultă după pasul 1, de la ieșirea mono la imaginea stereo lată?

2. Ce sunet aparține pasului 3, eroarea de fază?

3. Ce sunet este ultimul, după pasul 4, cu crossfeed?

Mai departe